Eufemism 

Indoaie-ma subit la loc,
Fa-mi radacina verde,
Arde-ma cu apa,
Ineaca-ma cu foc.
Ce-ti pasa ce se pierde?

Saruta-mi fruntea intunecata,
Aprinde-mi stele pe tavan
Si nimeni n-o sa mai priceapa,
Din tot ce-a fost candva, odata,
Ce-a fost real, ce-a fost in van.

Striveste-mi visul delicat
Si frange-mi iar surasul.
Fa-mi noaptea alba si nu uita
Sa lasi in urma ce-i stricat,
Cand te confunzi cu apusul

Indreapta-ma iar stramb sa fiu
Inseninat de ganduri grele,
Ma sterge din fiinta ta.
Caci tot ce-ai fost, fara sa stiu
De negasit e printre stele.

Urasc

Urasc.. sa te stiu deja la mine in gand

Cand ma trezesc in fiecare dimineata.

Si implacabil zilele ce se scurg pe rand,

In lipsa ta sunt doar existenta fara viata.

Urasc… cum freamata totul in sine,

Ipocrizia, minciuna si tot ce-i rau.

Linia imposibila dintre tu si mine,

Amintirea de nesters a rasului tau

Urasc… durerile ce-mi ard in piept.

Sunetul  hipnotic al inimii zvacnind 

Intr-un ritm atipic si nedrept.

Si-n viata ta sa ma regasesc lipsind.

Urasc noptile albe si negrele zile

In care ma intreb nebuneste intr-una

Care ne-a fost calcaiul lui Ahile?

Cand a murit adevarul, cum s-a ivit minciuna?

 Urasc… si simt ca am obosit de atata ura

Si sa-mi aduc aminte zilnic sa respir

Ca sunt satul de cei ce fara mila-mi fura

Idealurile  spre care as dori sa aspir

Urasc…amintirea ta cat o mai fi sa fie

Si lipsa ta, si golul ce mi l-ai lasat in loc

Si mai ales in zilele ce or sa mai vie

Am sa urasc ca nu te pot ura deloc!