Feast Of Friends

Do you know how pale and wanton thrillful
Comes death on a strange hour
Unannounced, unplanned for
Like a scaring over-friendly guest you've
Brought to bed
Death makes angels of us all
And gives us wings
Where we had shoulders
Smooth as raven's
Claws

No more money, no more fancy dress
This other kingdom seems by far the best
Until it's other jaw reveals incest
And loose obedience to a vegetable law.

I will not go
Prefer a Feast of Friends
To the Giant Family.

  Versuri ce mi-au marcat tineretea, versuri ce le stiam la orice ora din zi si din noapte. Treaz , baut , vesel , trist ,le stiam , le visam si le respiram. La fel cum era cu tot albumul An American Prayer - The Doors.Un albm ascultat de mii de ori , noaptea , noapte de noapte , la lumina tigarii , pe tacute , cu ochii inchisi , incercand sa prind fiecare sunet. Un album ce m-a fascinat de fiecare data cand l-am ascultat. Un album pe care am jurat sa il ascult in ziua in care am sa mor ( si inca am timp sa ma tin de promisiune). Finalul ma facea de fiecare data sa amutesc, cu acel Adagio atat de frumos cantat , atat de rascolitor. Si ma gandeam , cand eram mic ce frica aveam sa nu ma ingroape de viu si ma tot gandeam la tot felul de metode prin care se impiedic asta. De la o vreme ma obsedeaza sa nu fiu singur atunci. Ma gandeam si in seara asta intre 2 crize de tahicardie, Cum ar fi sa te gaseasca dupa cateva zile , cu aceeasi si aceeasi melodie cantand in nestire , fara sa fi avut pe nimeni alaturi.. pentru o ultima privire? Am sanse sa aflu. 

  PS. Sorry Jim , am vrut sa vin la tine in Pere Lachaise.  Promit sa ajung data viitoare.Si am sa ajung.